Le temps fragmenté et la cohérence textuelle chez J. M. G. Le Clézio: l’exemple de Révolutions et de Ritournelle de la faim

Rezumat

Le Clézio reconfigurează spaţiul literar prin capacitatea sa de a reconfigura timpul. În Révolutions şi Ritournelle de la faim nu mai există o linearitate a textului, căci jocurile pe care Le Clézio le face cu timpurile verbale menţin o scriitură fragmentată. Totuşi, alternanţa povestirilor şi, implicit, a timpurilor verbale folosite nu provoacă fisuri în coerenţa şi coeziunea textului, întreruperea linearităţii timpului şi a continuităţii narative participă la structura dialogică a celor două romane şi la pluralitatea punctelor de vedere. Mai multe temporalităţi coexistă, se întrepătrund, se succed, se juxtapun.