Annals of the University of Craiova. Series Philology. Linguistics

MISSION AND VISION STATEMENTS – A LUCRATIVE SOURCE ALSO FOR LINGUISTICS

2026-02-27T08:08:12+00:00

Articolul analizează o serie de declarații de misiune și viziune și le descrie din perspectivă
economică și lingvistică. Declarațiile de misiune și viziune sunt forme complexe de comunicare,
care corelează realitățile externe și interne ale organizațiilor, modelează personalitatea
companiilor, le creează identitatea și le insuflă inspirație. Partea practică a studiului demonstrează
că aceste documente reprezintă o sursă generoasă de analiză lingvistică. Astfel, concluzionăm că
declarațiile de misiune și viziune merită un loc mai vizibil în inventarul instrumentelor de
comunicare internă și externă, deoarece utilizează o varietate de construcții ingenioase din punct
de vedere morfologic, sintactic, stilistic și semantic.

INSÉCURITÉ LINGUISTIQUE EN LANGUE FRANÇAISE CHEZ LES COUPLES À NIVEAUX D’INSTRUCTION INÉGAUX : CAS DES FEMMES À FAIBLE NIVEAU D’INSTRUCTION

2026-02-25T16:50:05+00:00

În Burkina Faso, femeile cu un nivel scăzut de educație în limba franceză, căsătorite
cu bărbați cu un nivel educațional ridicat, prezintă, uneori, comportamente lingvistice care
sugerează nesiguranță lingvistică. Studiul de față își propune să analizeze manifestările
acestui fenomen lingvistic, factorii care stau la baza sa și strategiile de atenuare a acestuia.
Observațiile directe și interviurile pe care le-am realizat arată că, în rândul acestor femei,
nesiguranța lingvistică se manifestă prin căutarea aprobării, autoevaluare negativă, disconfort
corporal, tăcere, anticipare, evitare, ezitări, autoexcludere lingvistică și sublimare lingvistică.
Această situație se datorează unor factori academici, psihologici și sociolingvistici, care ar
putea fi combătuți prin eforturi personale, cu sprijinul școlii și al întregii comunități
francofone.

PECULIARITIES OF IDIOM RENDERING IN UKRAINIAN TRANSLATIONS OF ELEANOR PORTER’S NOVEL “POLLYANNA”

2026-02-27T07:31:29+00:00

Articolul de față analizează traducerea expresiilor idiomatice din versiunile în limba
ucraineană ale romanului „Pollyanna” de Eleanor Porter. Sunt analizate strategii precum
traducerea literală, echivalentă și descriptivă și este observată dependența acestora față de
context și de coloratura stilistică. Dificultățile în traducere se datorează nuanțelor culturale
și tonului educativ al romanului. O comparație între traducerile realizate de Maria
Karnaukh-Shurpik și de Yevhen Pliasetsky evidențiază priorități diferite: adaptarea stilistică
versus exactitatea conținutului. Ambele traduceri conțin adaptări de succes și situații de
simplificare. Niciuna dintre variante nu este ideală, întrucât alegerea strategiei depinde de
obiectivul traducătorului. Studiul de față identifică metode eficace de traducere a
expresiilor idiomatice pentru scopuri didactice și cercetări viitoare, subliniind nevoia de a
urmări cu atenție menținerea bogăției stilistice și culturale a textului original.

SECOND LANGUAGE ACQUISITION IN THE DIGITAL ERA

2026-02-27T08:43:45+00:00

Odată cu dezvoltarea tehnologiei și cu progresul erei digitale, procesul de învățare a
unei a doua limbi a cunoscut o transformare profundă, cursanții având la dispoziție o gamă
vastă de instrumente și resurse. Articolul descrie trecerea de la învățarea tradițională la cea
digitală și discută beneficiile și provocările asociate integrării instrumentelor și
tehnologiilor digitale într-un mediu de învățare a limbilor. Ne propunem o cercetare
exhaustivă asupra digitalizării în contextul învățării unei a doua limbi, punând accentul pe
impactul erei digitale asupra acestui proces și explorând utilizarea celei de-a doua limbi în
forme și practici digitale. Studiul nostru analizează abordări privind predarea limbilor
străine și modurile în care acestea sunt utilizate în combinație cu tehnologiile actuale,
precum și felul în care utilizarea tehnologiei îmbunătățește și stimulează învățarea unei
limbi străine.

CONTRIBUTO E INFLUENZA DELL’ITALIANO NEI TESTI PER LO STUDIO DELL’ALBANESE – IL CASO DI GASPER BENUSSI E DELLE SUE PUBBLICAZIONI

2026-02-27T08:01:16+00:00

Articolul prezintă lucrările lui Gasper Benussi, una dintre figurile emblematice ale
învățământului lingvistic albanez de la finalul secolului al XIX-lea. Prin publicațiile sale
bilingve, precum Abetare gjuhës shqype (1890) și Ushtrime gjuhës shqype e italisht (1911),
Benussi a promovat alfabetizarea în limba maternă și bilingvismul albaneză-italiană.
Articolul își propune să arate că aceste lucrări au contribuit la educația lingvistică, modală și
civică a tinerilor; astfel, printr-o abordare practică și stimularea utilizării vocabularului de
zi cu zi, textele lui Benussi au devenit instrumente fundamentale pentru introducerea limbii
albaneze scrise. De asemenea, articolul își propune să evidențieze influența limbii italiene
asupra limbii albaneze.

EAST OR WEST, HOME IS BEST. THE MANY MEANINGS OF THE WORD HOME

2026-02-25T16:44:07+00:00

Având ca punct de plecare proverbul „La est sau la vest, acasă este cel mai bine”,
această lucrare analizează numeroasele semnificații ale cuvântului acasă. Nu este vorba doar
despre un studiu al definițiilor din dicționar. Articolul vizează o abordare pe mai multe
planuri, care ne va ajuta să răspundem la întrebarea dificilă: ce este acasă? Privit din diferite
perspective – lingvistică, psihologică, socială și emoțională – termenul în cauză dezvăluie o
întreagă lume de semnificații. Mai mult decât atât, „acasă” se dovedește a fi un concept care
modelează și afectează viața și experiențele noastre mai mult decât oricare altul.

QUELLE PLACE DE L’INFERENCE DANS LA RESOLUTION DE L’ANAPHORE NON STANDARD? LE CAS DU PRONOM PERSONNEL CLITIQUE

2026-02-26T10:55:01+00:00

Lucrarea de față își propune să evidențieze rolul fundamental al inferenței în
rezolvarea anaforelor non-standard. Pentru a studia acest fenomen discursiv, s-a pus
accentul pe funcționarea referențială a pronumelui personal clitic de persoana a treia. În
acest context, ne-am concentrat asupra abordărilor cotextuale și discursiv-cognitive, pentru
înțelegerea problemei de cercetare. Ne axăm pe necesitatea unei strategii de calculare a
referentului. În ceea ce privește corpusul, acesta constă într-o serie de afirmații
reprezentative, care conțin chestiunea antecedentă ce lipsește din text/discurs. Aceste
afirmații sunt publicate de utilizatorii de internet pe rețele sociale, Facebook în cazul de
față. Studiul arată că incompletitudinea referențială generează neînțelegeri și greșeli în
rândul cititorilor. Astfel, utilizarea inferenței și memoria discursivă sau cunoștințele
comune ale vorbitorilor asigură înțelegerea și interpretarea.

LE PREPOSIZIONI ITALIANE TRA E FRA E LE LORO CORRISPONDENTI ROMENE

2026-02-27T08:36:57+00:00

Acest articol prezintă un tablou schematic al corespondentelor românești ale
prepozițiilor italiene tra și fra. Exemplele prezentate arată că, în română, acestor prepoziții
le corespund prepozițiile între, dintre, printre, în, întru, prin, peste, sau adverbul ca.

Explicațiile teoretice sunt susținute cu exemple extrase din romanele italiene I
promessi sposi de Alessandro Manzoni (Roma, Grandi Tascabili Economici Newton, 1989),
Il deserto dei Tartari de Dino Buzzati (Milano, Oscar Mondadori, 2004) și Il visconte
dimezzato de Italo Calvino (Milano, Oscar Mondadori, 1993) și din versiunile lor românești
Logodnicii (București, Editura Univers, 1985, semnată de Alexandru Balaci), Deșertul
tătarilor (București, Editura Univers, 1996, semnată de Niculina Benguș-Tudoriu) și
Vicontele tăiat în două (București, Editura Univers, 1999, semnată de Despina Mladoveanu).

CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA CONSTRUCȚIILOR SINTACTICE

2026-02-27T07:55:10+00:00

Ca structuri lingvistice de diferite de dimensiuni, construcțiile antrenează mai multe
elemente și codifică informație sintactică, lexicală, semantică și pragmatică, utilizând modele
de organizare asemănătoare. În CxG, construcțiile sintactice sunt unități simbolice, care
combină o formă cu un înțeles, se asociază una cu alta și constituie o rețea de expresii
simbolice. Identificarea anumitor construcții sintactice ține de modul particular de a observa
elementele cu funcționare asemănătoare în fluxul unui enunț.

PARS-PRO-TOTO-METONYMIEN UND -METAPHERN IN DER SUBSTANTIVKOMPOSITION DES DEUTSCHEN

2026-02-25T16:38:02+00:00

Lucrarea își propune să investigheze o categorie idiosincratică de compuși
substantivali exocentrici din limba germană contemporană, care au la bază relații
metonimice sau metaforice de tipul pars pro toto. Modelul structural al compunerii
determinative este utilizat pentru a crea lexeme complexe care conțin explicit un nume de
parte a corpului sau un nume de parte dintr-un întreg drept componentă finală, dar care se
referă la întregul aferent. Aceste unități lexicale exprimă o caracteristică a părții, care există
ca atare sau metaforic, pentru a desemna, mai mult sau mai puțin motivat, entitatea
posesoare a părții în funcţie de această caracteristică. Articolul analizează caracteristicile
formale, semantico-referențiale și stilistice definitorii ale compușilor pars pro toto, nume de
persoane și, mai rar, de animale, plante sau obiecte, evidențiind caracterul lor pronunțat
colocvial și afectiv-evaluativ.

THE GRAMMATICAL AND SYNTACTICAL PARADIGM OF THE DIACHRONIC NEGATION CATEGORY

2026-02-27T08:27:53+00:00

Articolul studiază categoria gramaticală și sintactică a negației în sisteme diacronice.
Se acordă o atenție deosebită problemei negației în lingvistică, precum și negației în calitate
de categorie gramaticală și sintactică la nivel morfologico-sintactic. Autorii afirmă că, în
sens larg, negația poate fi exprimată în limbile naturale prin mijloace morfologice și
sintactice. Negația se exprimă prin intermediul unui sistem organizat ierarhic, format din
unități lingvistice eterogene, conectate prin funcții semantice similare. Pe baza acestei
prezumții teoretice, se explică faptul că negația, în calitate de categorie gramaticală și
sintactică, se poate realiza atât la nivel morfologic, cât și la nivel sintactic. La nivel
morfologic, sunt analizate sufixele de negație și paradigmele părților de vorbire individuale,
în timp ce, la nivel sintactic, este analizată structura negativă (care conține una sau mai
multe negații) în întregime. Studiul diacronic al categoriei negației la diferite niveluri ajută
la observarea evoluției diferitelor părți de vorbire care pot exprima negația și poate sta la
baza unor cercetări ulterioare privind negația în diferite situații discursive și de comunicare.

COMMUNICATIVE INTENTION IN APOLOGY SPEECH ACTS: A PRAGMATIC COMPARISON BASED ON TWO DRAMA SERIES IN AMERICAN ENGLISH AND BULGARIAN

2026-02-25T17:00:51+00:00

Lucrarea prezintă o analiză comparativă a actelor comunicaționale de exprimare a
scuzelor, observate în interacțiuni înregistrate în două seriale: unul în engleza americană și
altul în limba bulgară. Analiza constă în examinarea tipologiei afirmațiilor de exprimare a
scuzelor în cele două limbi, clasificându-le în scuze directe/indirecte, evazive și de
extragere și, totodată, evidențiindu-le particularitățile pragmatice. Un punct central al
cercetării se referă la interpretarea intenției de comunicare pentru fiecare set de date și a
implicațiilor actelor de exprimare a scuzelor, din perspectiva implicaturilor
conversaționale. Studiul depășește interpretările convenționale privind problema
implicaturii, oferind o abordare modernă a problemei interacțiunilor de comunicare și noi
perspective privind pragmatica scuzelor.

A FUNCTIONAL APPROACH OF MENTAL CLAUSES

2026-02-27T07:50:41+00:00

Scopul acestui articol este să discute din punct de vedere sistemico-funcțional câteva
probleme care apar în identificarea subordonatelor care exprimă procese mentale. În
abordarea sistemico-funcțională, procesele se împart în patru tipuri principale: materiale,
mentale, verbale și relaționale, care formează o teorie a spațiului. În majoritatea cazurilor,
aceste procese sunt ușor de identificat, dar există și alte cazuri intermediare care pot fi dificil
de clasificat.

(IN)CONGRUENCIAS FRASEOLÓGICAS IBERORROMANCES. EQUIVALENCIAS DE LOS FRASEOLOGISMOS RUMANOSEN LAS VERSIONES ESPAÑOLA Y PORTUGUESA DE DE CE IUBIM FEMEILE, POR MIRCEA CĂRTĂRESCU

2026-02-25T16:30:46+00:00

Studiul analizează echivalențele frazeologismelor românești prezente în De ce iubim
femeile, de Mircea Cărtărescu, și în versiunile sale în spaniolă (Por qué nos gustan las
mujeres) și în portugheză (Porque gostamos das mulheres). Se vor examina două aspecte
principale: (i) echivalențele frazeologice dintre română, pe de o parte, și spaniolă și
portugheză, pe de altă parte; (ii) asemănările și diferențele frazeologice existente între
spaniolă și portugheză. Cercetarea relevă faptul că, pe lângă așa-numitele europenisme, între
cele trei limbi analizate există un grad ridicat de echivalență frazeologică, totală sau parțială.
Această asemănare ar putea fi explicată atât prin originea lor latină, cât și prin apartenența
la spațiul european și iberic. De asemenea, aceste asemănări structurale și semantice reflectă
metafore și imagini universale. Unele coincidențe de traducere se datorează, după părerea
noastră, anumitor interferențe între cele două versiuni.

LIMBAJUL CREDINȚEI ÎN LUMINA METODELOR COMPUTAȚIONALE

2026-02-27T08:17:39+00:00

Studiul propune o lectură computațională a discursului religios ortodox din perioada
regimului comunist, urmărind modul în care limbajul credinței a fost adaptat, codificat și
menținut într-un context ideologic restrictiv. Pe baza unui corpus de texte pastorale publicate
în revista Mitropolia Moldovei și Sucevei, între 1948 și 1989, cercetarea combină analiza
lingvistică tradițională cu instrumente de prelucrare automată a limbajului, utilizând
platforma Orange Data Mining. Prin tehnici precum analiza frecvenței, vizualizarea lexicală
și topic modeling, sunt identificate teme dominante (dumnezeirea, învierea, pacea, lumina,
unitatea) care relevă atât continuitatea teologică, cât și forme subtile de adaptare discursivă
la vocabularul ideologic al regimului.

CÂTEVA OBSERVAȚII DESPRE STRĂINI ȘI VENETICI ÎN ONOMASTICA ROMÂNEASCĂ*

2026-02-25T16:52:57+00:00

Termenii străin și venetic au parcurs un proces de transformare de la substantive
comune, folosite pentru a desemna categorii de oameni, la nume proprii individualizate.
Această evoluție a urmat traseul obișnuit: de la poreclă la supranume și, ulterior, la patronim.
În prezent, numele de persoană Străinu și Veneticu sunt extrem de rare în raport cu ansamblul
numelor românești de persoane și de locuri. Cu toate acestea, ele reprezintă o parte relevantă
atât din istoria noastră generală, cât și din cea onomastică, fiind martore ale unor transformări
economice, sociale și culturale. Deși nu au avut o evoluție spectaculoasă ca nume proprii,
aceste cuvinte reflectă o realitate istorică semnificativă, care merită analizată și înțeleasă.
Tocmai din acest motiv, lucrarea de față își propune să le exploreze și să le explice în detaliu.

USE OF EMOJIS AS DISCOURSE MARKERS IN WHATSAPP CONVERSATIONS: A MULTIMODAL PERSPECTIVE

2026-02-27T07:38:18+00:00

Cercetarea examinează nuanțele modale ale emojiurilor în comunicarea dintre mame
din Arabia Saudită, cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani, și fiicele acestora, cu vârste
cuprinse între 18 și 25 de ani, prin intermediul interacțiunilor pe WhatsApp, folosind
modele lingvistice bilingve urbane/suburbane. Sunt utilizate analiza NVivo și metoda de
eșantionare de tip „bulgăre de zăpadă” pentru a cerceta legătura dintre emojiuri, text,
imagini și șabloanele culturale ale comunicării multiculturale. Emojiurile sunt esențiale
pentru comunicare, deoarece îndeplinesc, în special, rolul de marcatori discursivi care îi
ajută pe oameni să își comunice emoțiile și să construiască relații, transmițând totodată
mesaje culturale. Mesajele de text care conțin emojiuri devin mai ușor de înțeles,
simplificându-se ambiguitățile semantice și demonstrându-se capacitatea utilizatorilor de a
răspunde în mod flexibil la diferențe regionale și de vârstă. Cercetarea arată cum se unesc
elementele lingvistice, platformele digitale și trăsăturile identității culturale pentru a
construi modele de emojiuri care generează informații vitale pentru teoria interacțiunilor
digitale și pentru cercetările asupra dezvoltării platformelor. În cercetări ulterioare, va
trebui analizată utilizarea emojiurilor pe diferite platforme digitale, într-o gamă vastă de
medii culturale, pentru a înțelege funcționarea acestora în estomparea diferențelor
emoționale și culturale în comunicarea digitală.

METAPHORICAL NOMINAL QUANTIFIERS: STRUCTURE, MEANING AND TRANSLATION

2026-02-27T09:21:21+00:00

Articolul analizează cuantificatorii nominali metaforici din limba engleză și
particularitățile traducerii acestora în limba ucraineană, din perspectiva rolului pe care îl
joacă aceste lexeme în exprimarea cantității nedefinite și în sugerarea unei semnificații
expresiv-evaluative. Cercetarea evidențiază constrângerile colocaționale și modificările
semantice de la nivelul construcțiilor de tipul „substantiv [de] substantiv”. O analiză
comparativă a textului original în limba engleză și a traducerilor în limba ucraineană arată
metodele de traducere utilizate pentru redarea sensului acestor construcții, precum și
divergențele gramaticale care pot apărea la nivelul textului țintă.

STANDARD FRENCH AND THE NORM: THE HISTORY OF A FRENCH “LINGUISTIC AND LITERARY NATIONALISM”

2026-02-27T08:05:49+00:00

Articolul de față constituie o reflecție asupra relației dintre conceptele de „limbaj” și
„națiune” în Franța. Trăsătura distinctivă a acestui studiu constă în analiza noțiunii de
franceză standard la nivel lingvistic și cultural. Astfel, această analiză vizează definirea
conceptului, a funcției și a rolului său la nivel național, recunoscând că este vorba doar
despre o componentă lingvistică a normei, care, anterior, conturase spectrul lingvistic și
literar al utilizării adecvate în secolul al XVII-lea. Pe baza acestor observații, analiza pe
care o propunem ne ajută să reflectăm asupra istoriei creației lingvistice și apoi literare a
normei, de la publicarea primelor gramatici, în secolul al XVI-lea, până în zilele noastre. În
ceea ce privește ideea de „națiune”, vom aborda rolul național(ist) al acestei invenții. În
sfârșit, vom încerca să îi reevaluăm relevanța, în lumina importanței actuale a francofoniei.

LE JEU DES TERMES D’ADRESSE ET DES APPELLATIFS DANS L’INTERVIEW LITTÉRAIRE ROUMAINE

2026-02-25T16:46:40+00:00

În interviurile literare, formele de adresare variază în funcție de context și de tipul de
relație pe care intervievatorul dorește să o stabilească cu persoana intervievată. Se remarcă
utilizarea pronumelor de politețe, în special dumneavoastră, precum și a altor forme
specifice, cum ar fi titlurile onorifice (Domnule academician) sau forma de adresare
reverențioasă maestre, dar uneori întâlnim și termeni familiari de adresare (dragǎ X, mon
cher). Această varietate lingvistică evidențiază nu doar un atașament față de tradiție, ci și o
capacitate de adaptare la contexte moderne. Stăpânirea termenilor de adresare și abilitatea de
a trece de la mai puțin formalul domnule X / doamnǎ Y la formalul dumneavoastră, în funcție
de circumstanțe și relații sociale, ilustrează importanța competenței sociolingvistice a
interlocutorilor. În cazul interviurilor literare, aceste nuanțe capătă o importanță deosebită,
deoarece servesc la reflectarea relației dintre intervievator și persoana intervievată.

DECODING THE LEXICON OF YOUTH; A SOCIOLINGUISTIC ANALYSIS OF YOUTH SLANG IN THE ALBANIAN CULTURAL AND LINGUISTIC CONTEXT

2026-02-26T10:58:37+00:00

Articolul de față aduce în lumină spațiul lexical al limbii albaneze moderne, descriind
tendințele care marchează discursul tineretului modern și evidențiind dimensiunea și
conceptualizarea jargonului tinerilor în contextul albanez. Este aplicată o metodologie
calitativă și cantitativă, pentru a observa relația dintre cultură, limbă și diferitele situații
sociale în care studenții folosesc jargonul. Semantica și etimologia jargonului sunt analizate
pe baza rezultatelor unui chestionar administrat studenților din anul I. Rezultatele
chestionarului arată că jargonul tinerilor influențează în mod semnificativ interacțiunile
sociale ale studenților și joacă un rol esențial în conturarea și exprimarea identității sociale a
acestora. În plus, impactul jargonului tinerilor asupra utilizării limbajului standard de către
studenți sugerează că acest factor poate favoriza o dezvoltare pragmatică. Jargonul tinerilor
le oferă studenților posibilitatea de a dobândi competențe lingvistice interactive și de a se
implica în conversații cu colegii, ceea ce contribuie la co-construcția lumilor lor sociale și
culturale și la socializare lingvistică.

COMMUNICATION FEATURES OF SPORTS DISCOURSE

2026-02-27T08:40:22+00:00

Articolul prezintă o serie de trăsături comunicaționale ale discursului sportiv:
acuratețea, imagistica și expresivitatea. Sursele materialelor sunt posturi TV, site-uri
sportive și bloguri din Ucraina. Se afirmă că potențialul funcțional al mijloacelor lingvistice
în comunicarea sportivă este determinat de orientarea pragmatică specifică a fiecărei situații
în timpul competițiilor sportive sau al programelor sportive în care sunt analizate
competiții. Construcțiile lingvistice sunt create în special pentru a reproduce obiectele și
conceptele sportului și pentru a influența sfera emoțională a spectatorului-fan.

DIMINUTIVAREA ANTROPONIMELOR ÎN LITERATURA EUROPEANĂ MODERNĂ (SECOLUL AL XIX-LEA): FUNCȚII STILISTICE ȘI IDENTITARE

2026-02-27T07:58:00+00:00

Prezenta lucrare îşi propune să evidențieze valențele multiple ale antroponimelor
diminutivate în literatura europeană modernă (secolul al XIX-lea), urmărind aspectele
convergente şi divergente ale utilizării acestora în contexte culturale diferite. Diminutivarea
antroponimelor literare depășește sfera lingvistică, fiind un instrument complex de
construcție stilistică și identitară, un procedeu de caracterizare a eroilor.
Suportul teoretic îl constituie cadrul onomasticii, semanticii, stilisticii, teoriei criticii
literare și teoriei literaturii. Corpusul lucrării este preluat din literatura europeană a secolului
al XIX-lea.

TEST DESIGN AND STRUCTURE FOR ASSESSING HUMANS AND LLMs’ LINGUISTIC CREATIVITY

2026-02-25T16:41:39+00:00

În acest articol, descriem conceperea și metodologia folosite în elaborarea unui test
de creativitate lingvistică (LCT), al cărui scop este evaluarea creativității lingvistice la
oameni și la modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM-uri). Bazat pe cercetări recente
privind creativitatea umană și computațională, LCT evaluează capacitatea de a genera limbaj
nou, semnificativ și adecvat contextual. Pe de-o parte, pentru participanții umani, testul
măsoară creativitatea lingvistică, cum ar fi generarea de metafore, crearea de neologisme și
folosirea flexibilă a cuvintelor. Aceștia sunt considerați indicatori esențiali ai gândirii
divergente și ai fluenței lingvistice. Pe de altă parte, în cazul LLM-urilor, aceleași sarcini sunt
utilizate pentru a determina capacitatea lor de generare creativă a limbajului și pentru a testa
măsura în care depășesc tiparele învățate pentru a produce expresii originale. Astfel, LCT
permite o comparație directă a utilizării creative a limbajului între sisteme biologice și cele
artificiale, oferind perspective asupra modului în care creativitatea se manifestă în diferite
forme de inteligență.

MULTIPLE MODALS AS LEXICO-GRAMMATICAL SCOTTICISMS (WITH A FOCUS ON SCOTLAND AND NORTHERN IRELAND)

2026-02-27T08:33:49+00:00

Articolul de față își propune să evalueze măsura în care diferite gramatici ale limbii
galice scoțiene prezintă fenomenul verbelor modale multiple (MM) și în ce mod pot fi ele
considerate o trăsătură diferențială a acestui sistem lingvistic. Ca material primar, au fost
selectate cinci gramatici populare de referință și/sau didactice, publicate în secolul al XX-lea
și la începutul secolului XXI. Pe baza informațiilor din aceste surse, se poate concluziona că
MM și formele gramaticale analitice ale verbelor modale constituie elemente observabile ale
sistemului limbii galice scoțiene și pot fi caracterizate drept trăsături specifice acesteia, deși
ele reprezintă o particularitate regională și, de fapt, sunt tratate ca atare de către autorii
gramaticilor. Valoarea specială a acestor surse se datorează caracterului lor de „diagnostic”.

HEIDEGGER’S “HOUSE OF BEING”: LANGUAGE, ONTOLOGY, WORLD-DISCLOSURE, AND POETIC DWELLING IN PHILOSOPHY

2026-02-25T17:06:08+00:00

Acest studiu examinează critic concepția lui Martin Heidegger despre limbaj ca fiind
„casa ființei”, o expresie care a devenit centrală în filosofia sa. Printr-o analiză științifică
academică avansată, studiul explorează șase teme majore: contextul filosofic al susținerii lui
Heidegger (limbaj = casa ființei), structura ontologică a limbajului, interacțiunea prin limbaj
și dezvăluirea lumii, dimensiunea poetică a limbajului, critica modelelor reprezentaționale și
implicațiile pentru filosofia contemporană. Bazându-se pe treizeci de surse fundamentale,
cercetarea situează gândirea lui Heidegger în cadrul unor dezbateri de cel mai înalt nivel în
filosofia continentală, hermeneutică și fenomenologie. Articolul de față depliază modul în
care viziunea lui Martin Heidegger asupra limbii se distanțează față de opiniile tradiționale,
subliniind puterea limbajului de a forma lumea și rolul limbajului de „casă a ființei”.
Concluzia sintetizează principalele argumente și evidențiază semnificația majoră și de durată
a intuițiilor lui Heidegger pentru filosofia limbajului, pentru ontologie și pentru lingvistică.

I NEOLOGISMI DEL TURISMO NELL’ITALIANO CONTEMPORANEO

2026-02-27T07:53:06+00:00

În ultimele decenii, transformarea sectorului turistic a dus la apariția a numeroase
neologisme în limba italiană. Aceşti termeni noi reflectă diverse schimbări culturale,
sociale, economice și tehnologice, oferind o imagine lingvistică de ansamblu asupra
evoluției turismului. Articolul analizează principalele neologisme legate de turism,
împărțindu-le pe domenii tematice (turism sustenabil, identitar, cultural, sanitar, digital,
spaţial, social şi alte forme de turism, aspecte psihologice şi aspecte negative ale
turismului), citând surse oficiale (dicţionare, presă online şi site-uri specializate) care atestă
utilizarea și difuzarea lor. Scopul este acela de a propune o perspectivă critică asupra
lexicului emergent și de a contribui la reflecția metalingvistică asupra relației dintre limbă,
cultură și transformările societăţii contemporane.

LA TÉLÉVISION, UN AUTRE CIRCUIT PRAGMATIQUE : LE CAS DU DÉBAT

2026-02-25T16:35:28+00:00

Televiziunea şi, implicit, dezbaterea televizată presupun o comunicare specifică:
există, mai întâi, o legătură care se stabileşte între televiziune şi spectator, există o legătură
cu un public care nu este fizic prezent. Mai există apoi o altă legătură care se stabileşte între
locutorii care se găsesc în platoul de televiziune. Este vorba despre un alt circuit pragmatic,
căci televiziunea ne oferă o imagine a enunţătorului (televiziunea însăşi), o imagine a
destinatarului (publicul sau alocutorii care participă la dezbatere) şi chiar o imagine a relaţiei
care se stabileşte în şi prin discurs. Televiziunea oferă o viziune specifică a fiecărei dezbateri,
căci presupune un moment de confruntare între interpretările situaţiei propuse de fiecare actor
(participanţi şi moderator), construind un model dialogic şi dialogal care implică existenţa
mai multor enunţători şi, în acelaşi timp, existenţa mai multor locutori. Dezbaterea televizată
este, în consecinţă, o construcţie comună a interlocutorilor şi concluzia dezbaterii rămâne în
sarcina destinatarilor ultimi ai cuvântului.

“…YOU COULD BE ME IN OTHER LIFE”: LINGUISTIC AND STYLISTIC ASPECTS OF BUILDING SPEAKER IMAGES IN STING’S ALBUM “BRAND NEW DAY”

2026-02-27T08:21:29+00:00

Pornind de la metoda lecturii de tip close reading, autorii articolului de față au analizat
mijloacele lingvistice și stilistice utilizate pentru crearea imaginii unui vorbitor/narator în
albumul „Brand New Day” (1999) al lui Sting, din perspectiva modului în care acesta
transpune un fir logic bine structurat într-un poem. Desigur, fiecare dintre cele zece melodii
de pe album reprezintă un tip special de narator. Pornind de la „A Thousand Years”, al cărei
motiv principal ne amintește de Bach și este armonizat cu versurile despre o dragoste atât de
puternică încât trece proba timpului, gândirea creativă a autorului trece la intrigile de tip basm
din „Desert Rose” și „After the Rain Has Fallen”, cu ritmuri orientale îndrăcite și aranjamente
exotice. La rândul lor, aceste două melodii funcționează drept cadru pentru șovăielnica bossa
nova „Big Lie Smal World”, o radiografie a temei minciunilor și căinței. În plus, trei melodii
care exploatează măști pur teatrale ale naratorilor (un câine în „Perfect Love... Gone Wrong”,
un bărbat travestit în „Tomorrow We’ll See” și un autodidact în „Fill Her Up”) devoalează
profunda „comedie umană” din melodia de final, care dă și titlul întregului album – „Brand
New Day”. Per ansamblu, se constată că, deși tipurile de narator par diferite în toate
melodiile, ele sunt unite de ideea schimbărilor, inclusiv a reîncarnării, emblematică pentru
orice cultură de tipul fin de siècle.

QUAND LA TERMINOLOGIE REVISITE LES ARCHIVES POUR LA CONSTITUTION D’UN PATRIMOINE (LINGUISTIQUE) VIVANT : VERS UNE ECO-TERMINOLOGIE

2026-02-25T16:57:27+00:00

Studiul de față prezintă o abordare metodologică inovatoare în ceea ce privește
terminologia, pe baza arhivelor Grande Saline din Salins-les-Bains (Jura, Franța).
Combinând analiza terminologică, sociolingvistica istorică și ecoterminologia, analiza
noastră evidențiază valoarea arhivelor organizaționale pentru înțelegerea dinamicii
lingvistice, culturale și profesionale într-un mediu specializat. Explorarea unui corpus
original de date scrise și orale dezvăluie construcția diacronică a termenilor legați de
producția de sare și de mediul socioeconomic aferent. Corelând elemente legate de memorie,
patrimoniu și practica lingvistică, cercetarea de față analizează modul în care limba
contribuie la transmiterea de cunoștințe tehnice și culturale. De asemenea, sunt reliefate
perspective concrete pentru valorificarea muzeală și a patrimoniului, prin colaborarea între
instituții și cercetători, plasând terminologia într-un cadru viu, interdisciplinar și adaptat
fiecărui context.

CONTENU CONCEPTUEL ET STRUCTURE MORPHOLOGIQUEEN ARABE. LE CAS DE « لَعفأ » (ʔAFΣALA)

2026-02-27T07:47:40+00:00

Lucrarea de față propune o analiză a termenului arab /ʔafςala/ din perspectivă
sintactică și semantică. De asemenea, sunt prezentate caracteristicile, valorile și
categorizările valabile pentru această unitate și pentru relația sa cu alte forme verbale.
Descrierile și clasificările au la bază o serie de abordări lingvistice moderne. Pe baza acestei
cercetări, evidențiem importanța categoriilor și a rolului clar pe care îl joacă acestea în
clasificarea formelor verbale.